Octavian - Augustus (27 î.H. - 14 d.H.) |
Autor: Gheorghe Florin Ghețău
Roma este unul dintre acele orașe care nu duc lipsă de turiști. Cohorte de
străini vin să-și lărgească orizontul cultural sub vraja ”Cetății eterne”.
Printre monumentele vizitate de pelerinii secolului XXI se numără și Mausoleul
lui Augustus. Situat pe celebrul Câmp al lui Marte, lângă Tibru, acesta are un
diametru de 90 de metri și o înălțime de 46. Șapte cercuri concentrice ridicate
din cărămizi sunt străpunse de un coridor care merge până-n inima monumentalei
construcții. Acesta duce într-o cameră ridicată pentru a adăposti urnele
funerare din aur ale primei dinastii imperiale din Roma antică, dinastia Iulia-Claudia.
Legenda spune că vizigoții lui Alaric, care au devastat Roma în 410 d.H., au pătruns în mausoleu și au plecat cu urnele din metal prețios. Una dintre aceste urne a conținut resturile pământești ale lui Augustus, primul împărat roman, o personalitate complexă și controversată. Acesta a ordonat construirea mausoleului în anul 28 î.H., după ce s-a întors din Orient, pentru a nu fi cu nimic mai prejos față de monarhii din răsărit. Se spune că ar fi fost inspirat de mormântul lui Alexandru cel Mare din Alexandria. Așa ne indică Suetonius, autor antic care ne-a lăsat o Istorie a celor doisprezece Caesari, care începe cu Caesar și se încheie cu Domițian. Așadar: ”A cerut să i se aducă din sanctuar sarcofagul cu resturile pământești ale lui Alexandru cel Mare. După ce l-a contemplat și-a arătat aprecierea pentru el punând pe sarcofag o coroană de aur și presărând flori. Apoi, a fost întrebat dacă vrea să vadă și mormintele Ptolemeilor, dar a răspuns: «Am vrut să văd un rege, nu cadavre.»” (Suetonius, p. 67-68). Mausoleul i-a devenit loc de odihnă în anul 14 d.H., când creatorul principatului a decedat. Dar să vedem cine era și ce a făcut Augustus.