Marginalizarea istoriei sau sinuciderea identității

de

În lumea supertehnologizată din primul pătrar al veacului XXI, științele umaniste au fost marginalizate peste tot în lume. Umanitatea are, nu-i așa, nevoie de muncitori, ingineri, IT-iști, medici etc., nu de filosofi sau istorici. Sigur, orice persoană rațională înțelege și acceptă resorturile, mai mult sau mai puțin ascunse, care au condus la această stare de fapt, de parcă istoria, de pildă, ar merita să fie studiată doar dacă intenționezi să transformi pasiunea pentru trecut într-o meserie. Dacă singura sarcină a inginerului ar fi să fie inginer, iar a medicului să fie medic, aș da crezare și aș susține fără rezerve punctul de vedere care marginalizează importanța științelor sociale în cadrul oricărei curricule. Dar, indiferent de meseria pe care o va urma un tânăr, acesta va fi și cetățean, un om al cetății cu responsabilități sociale, iar cum să fii cetățean nu poți învăța la orele de matematică, fizică, chimie ori biologie, nici măcar la cele de educație fizică, arte plastice sau educație tehnologică. Istoria, educația socială – o ramură a istoriei (părerea mea) – și, eventual, geografia sunt cele cărora le revine, eminamente, sarcina de a învăța tinerele generații despre cum să devină ființe care să se autoidentifice cu un grup, cu ceva mai presus de propria persoană, cu națiunea.

Strategiile Războiului Rece: roll-back, containment, deterrence și finlandizare

de

CONTAINMENT (din lb. engleză „limitare” sau „îngrădire”) – a fost o doctrină strategică adoptată de Statele Unite după Al Doilea Război Mondial, în timpul președinției lui Harry S. Truman, având ca scop limitarea expansiunii comunismului și influenței Uniunii Sovietice la nivel planetar. Această strategie a fost fundamentul politicii externe americane din timpul Războiului Rece (cca 1947–1991).

Alexandru nu mai pleacă în Asia

de

La fel ca în cazul lui Ginghis-han, întemeietorul imperiului mongol, nu știm cu exactitate unde se află mormântul lui Alexandru cel Mare, cunoscut și drept Alexandru Macedon, una dintre cele mai fascinante personalități istorice. De-a lungul secolelor, numeroși învățați au încercat să identifice locul de odihnă veșnică al acestui ilustru comandant de oști. Însă știm cu certitudine că se află în Alexandria din Egipt, cel mai important și celebru dintre orașele întemeiate de Alexandru care au supraviețuit până în zilele noastre.

Darius, un „Mare Rege” răpus la Dunăre

de

„Acest text constituie primul capitol al lucrării în pregătire UCRONIA ROMÂNĂ. EXERCIȚII CONTRAFACTUALE. DAR DACĂ ISTORIA ROMÂNILOR AR FI DECURS ALTFEL?, semnată de Ghețău Gheorghe-Florin.” Fotografie: Ruinele palatului Tachara (Palatul lui Darius cel Mare) de la Persepolis. Sursa: Wikipedia. În cele ce urmează, vă voi vorbi de un eveniment care aproape a avut loc pe … Citește mai mult

Top 10 asasinate politice din istoria universală

de

Asasinatele politice au avut un impact profund asupra evoluției statelor și societăților, influențând echilibrul de putere și declanșând adesea schimbări majore. Eliminarea unor lideri sau personalități influente nu a fost niciodată un simplu act individual, ci un moment de cotitură cu consecințe pe termen lung.

De ce ajung democrațiile la război: adevăruri incomode din istoria SUA

de

În data de 7 decembrie 1941, la ora 7:48, primul val de avioane japoneze s-a abătut asupra bazei navale americane de la Pearl Harbor, din Insulele Hawaii. Rezultatul acestui atac a fost scoaterea temporară/definitivă din luptă a unei părți importante a flotei americane din Pacific, în special a cuirasatelor, și intrarea S.U.A. în al Doilea Război Mondial. Japonia a inițiat „Operațiunea Hawaii” (mai exact, Operațiunea Z), întrucât, în perioada 1940–1941, Statele Unite au pus în practică un embargo care viza, mai ales, exporturile de petrol către Imperiul nipon. În condițiile în care Japonia era dependentă de importurile de petrol și privea cu îngrijorare întărirea militară a S.U.A. în Filipine și Hawaii, putem spune că tensiunile dintre cele două state au atins un nivel critic. Totuși, aceste tensiuni nu justifică atacul preventiv realizat fără o declarație formală de război. Președintele Franklin Delano Roosevelt a numit atacul de la Pearl Harbor „ziua infamiei” și a declarat război Japoniei.

error: Content is protected !!