Alexandru nu mai pleacă în Asia

La fel ca în cazul lui Ginghis-han, întemeietorul imperiului mongol, nu știm cu exactitate unde se află mormântul lui Alexandru cel Mare, cunoscut și drept Alexandru Macedon, una dintre cele mai fascinante personalități istorice. De-a lungul secolelor, numeroși învățați au încercat să identifice locul de odihnă veșnică al acestui ilustru comandant de oști. Însă știm cu certitudine că se află în Alexandria din Egipt, cel mai important și celebru dintre orașele întemeiate de Alexandru care au supraviețuit până în zilele noastre.

Darius, un „Mare Rege” răpus la Dunăre

„Acest text constituie primul capitol al lucrării în pregătire UCRONIA ROMÂNĂ. EXERCIȚII CONTRAFACTUALE. DAR DACĂ ISTORIA ROMÂNILOR AR FI DECURS ALTFEL?, semnată de Ghețău Gheorghe-Florin.” Fotografie: Ruinele palatului Tachara (Palatul lui Darius cel Mare) de la Persepolis. Sursa: Wikipedia. În cele ce urmează, vă voi vorbi de un eveniment care aproape a avut loc pe … Citește mai mult

Top 10 asasinate politice din istoria universală

Asasinatele politice au avut un impact profund asupra evoluției statelor și societăților, influențând echilibrul de putere și declanșând adesea schimbări majore. Eliminarea unor lideri sau personalități influente nu a fost niciodată un simplu act individual, ci un moment de cotitură cu consecințe pe termen lung.

De ce ajung democrațiile la război: adevăruri incomode din istoria SUA

În data de 7 decembrie 1941, la ora 7:48, primul val de avioane japoneze s-a abătut asupra bazei navale americane de la Pearl Harbor, din Insulele Hawaii. Rezultatul acestui atac a fost scoaterea temporară/definitivă din luptă a unei părți importante a flotei americane din Pacific, în special a cuirasatelor, și intrarea S.U.A. în al Doilea Război Mondial. Japonia a inițiat „Operațiunea Hawaii” (mai exact, Operațiunea Z), întrucât, în perioada 1940–1941, Statele Unite au pus în practică un embargo care viza, mai ales, exporturile de petrol către Imperiul nipon. În condițiile în care Japonia era dependentă de importurile de petrol și privea cu îngrijorare întărirea militară a S.U.A. în Filipine și Hawaii, putem spune că tensiunile dintre cele două state au atins un nivel critic. Totuși, aceste tensiuni nu justifică atacul preventiv realizat fără o declarație formală de război. Președintele Franklin Delano Roosevelt a numit atacul de la Pearl Harbor „ziua infamiei” și a declarat război Japoniei.

Când loialitatea cedează: anatomia trădării în istoria românilor

Trădarea este un tip de comportament uman întâlnit pretutindeni, în toate epocile istorice. Priviţi cu satisfacţie şi neîncredere de beneficiarii trădării sau cu ură şi, uneori, cu clemenţă de victimele trădării, trădătorii au scris pagini scandalos de interesante în trecutul omenirii. Evident, nici istoria noastră nu a fost ocolită de asemenea incidente, după cum vom vedea în cele ce urmează.

Claudius (41-54 d.H.) – împăratul ales de praetorieni

„Fiind înspăimântat de haosul creat de moartea lui Caius, s-a ascuns după o perdea care servea drept ușă pentru un balcon. Un soldat, care s-a întâmplat să treacă pe acolo, i-a observat picioarele și, curios să afle cine era, l-a scos din ascunzătoare. Soldatul l-a recunoscut imediat și i s-a aruncat la picioare, numindu-l împărat. Apoi l-a condus la camarazii săi, care erau furioși și nu știau ce ar trebui să facă. L-au pus într-o lectică și, pentru că sclavii de la palat au fugit, l-au cărat cu rândul, și așa l-au dus în tabăra lor.” (Suetonius, p. 215)

error: Content is protected !!