Capul ce se pleacă….

În a doua jumătate a secolului I d.H., regatul geto-dac era mult mai puțin întins decât „imperiul” lui Burebista, dar mai bine închegat și mai apt pentru o confruntare cu romanii, care nu era nici inevitabilă, nici necesară. Romanii aveau talentul de a menține regate clientelare, state mai mult sau mai puțin controlate de către romani, dar care se bucurau de o oarecare libertate, precum și de protecția romanilor. Și aș vrea să menționez, în acest sens, Regatul Bosporan, situat în zona Strâmtorii Kerci, numită în antichitate Bosforul Cimmerian. Acest regat a fost legat de statul roman din sec. I î.H. până în sec. al IV-lea d.H. A rezistat așa de mult deoarece romanii au fost un factor ponderator și stabilizator în regiune.

Geto-dacii ajung la Pharsalos

În secolul I î.H., triburile geto-dace se unesc/sunt unite, creând un regat foarte întins. La baza acestei realizări stau acțiunile unei mari personalități, regele Burebista (82-44 î.H.). Cuvântul regat trebuie privit cu precauție, fiindcă un stat este compus din populație, teritoriu și, fapt extrem de important, instituții. E imposibil de știut ce fel de instituții avea statul lui Burebista, în cazul în care avea așa ceva. Cel mai probabil, statul lui Burebista era o uniune tribală ceva mai extinsă, fără o viață urbană și fără o administrație așa cum aveau romanii sau grecii. Nu știm nici măcar care era capitala sa, dacă a avut vreuna. E posibil să-și fi ales reședințele în funcție de necesitățile momentului.

Marginalizarea istoriei sau sinuciderea identității

În lumea supertehnologizată din primul pătrar al veacului XXI, științele umaniste au fost marginalizate peste tot în lume. Umanitatea are, nu-i așa, nevoie de muncitori, ingineri, IT-iști, medici etc., nu de filosofi sau istorici. Sigur, orice persoană rațională înțelege și acceptă resorturile, mai mult sau mai puțin ascunse, care au condus la această stare de fapt, de parcă istoria, de pildă, ar merita să fie studiată doar dacă intenționezi să transformi pasiunea pentru trecut într-o meserie. Dacă singura sarcină a inginerului ar fi să fie inginer, iar a medicului să fie medic, aș da crezare și aș susține fără rezerve punctul de vedere care marginalizează importanța științelor sociale în cadrul oricărei curricule. Dar, indiferent de meseria pe care o va urma un tânăr, acesta va fi și cetățean, un om al cetății cu responsabilități sociale, iar cum să fii cetățean nu poți învăța la orele de matematică, fizică, chimie ori biologie, nici măcar la cele de educație fizică, arte plastice sau educație tehnologică. Istoria, educația socială – o ramură a istoriei (părerea mea) – și, eventual, geografia sunt cele cărora le revine, eminamente, sarcina de a învăța tinerele generații despre cum să devină ființe care să se autoidentifice cu un grup, cu ceva mai presus de propria persoană, cu națiunea.

Strategiile Războiului Rece: roll-back, containment, deterrence și finlandizare

CONTAINMENT (din lb. engleză „limitare” sau „îngrădire”) – a fost o doctrină strategică adoptată de Statele Unite după Al Doilea Război Mondial, în timpul președinției lui Harry S. Truman, având ca scop limitarea expansiunii comunismului și influenței Uniunii Sovietice la nivel planetar. Această strategie a fost fundamentul politicii externe americane din timpul Războiului Rece (cca 1947–1991).

Alexandru nu mai pleacă în Asia

La fel ca în cazul lui Ginghis-han, întemeietorul imperiului mongol, nu știm cu exactitate unde se află mormântul lui Alexandru cel Mare, cunoscut și drept Alexandru Macedon, una dintre cele mai fascinante personalități istorice. De-a lungul secolelor, numeroși învățați au încercat să identifice locul de odihnă veșnică al acestui ilustru comandant de oști. Însă știm cu certitudine că se află în Alexandria din Egipt, cel mai important și celebru dintre orașele întemeiate de Alexandru care au supraviețuit până în zilele noastre.

Darius, un „Mare Rege” răpus la Dunăre

„Acest text constituie primul capitol al lucrării în pregătire UCRONIA ROMÂNĂ. EXERCIȚII CONTRAFACTUALE. DAR DACĂ ISTORIA ROMÂNILOR AR FI DECURS ALTFEL?, semnată de Ghețău Gheorghe-Florin.” Fotografie: Ruinele palatului Tachara (Palatul lui Darius cel Mare) de la Persepolis. Sursa: Wikipedia. În cele ce urmează, vă voi vorbi de un eveniment care aproape a avut loc pe … Citește mai mult

Top 10 asasinate politice din istoria universală

Asasinatele politice au avut un impact profund asupra evoluției statelor și societăților, influențând echilibrul de putere și declanșând adesea schimbări majore. Eliminarea unor lideri sau personalități influente nu a fost niciodată un simplu act individual, ci un moment de cotitură cu consecințe pe termen lung.

error: Content is protected !!