Foto: Cetatea de Scaun a Sucevei, construită la sfârșitul secolului al XIV-lea și consolidată de Ștefan cel Mare, a fost una dintre principalele fortificații și reședințe domnești ale Moldovei medievale. Sursa fotografiei: Arhiva personală a autorului.
Cuprins:
Întemeierea statelor medievale românești: Țara Românească și Moldova
În secolul al XIV-lea, la sud și la est de Carpați s-au format două state medievale românești independente: Țara Românească și Moldova. Apariția lor a fost rezultatul dezvoltării economice și politice a comunităților românești, al unirii formațiunilor politice locale (autonomiile locale) și al luptei împotriva dominației exercitate de Regatul Ungariei. Procesul de întemeiere a unui stat medieval este numit descălecat în tradiția istorică românească.
Întemeierea Țării Românești
La începutul secolului al XIV-lea, între Carpați și Dunăre existau mai multe formațiuni politice românești (autonomii locale). Unificarea acestora s-a realizat în timpul lui Basarab I (1310/1324-1352), considerat întemeietorul Țării Românești. El a reușit să-și impună autoritatea asupra unui teritoriu întins și să organizeze noul stat.
Consolidarea puterii lui Basarab I și politica sa de afirmare a autonomiei față de Regatul Ungariei au provocat înrăutățirea relațiilor cu regele Carol Robert de Anjou (1308–1342). Disputele pentru stăpânirea Banatului de Severin au contribuit la izbucnirea conflictului dintre cei doi conducători. În anul 1330, o armată maghiară a pătruns în Țara Românească. La întoarcere, aceasta a fost surprinsă de oastea lui Basarab într-un loc îngust și muntos. Lupta, cunoscută sub numele de Bătălia de la Posada (9-12 noiembrie 1330), s-a încheiat cu victoria românilor. Regele Ungariei a scăpat cu greu, iar victoria lui Basarab I a consfințit independența Țării Românești.
Urmașii lui Basarab I au continuat organizarea statului. Nicolae Alexandru (1352-1364) a întemeiat în anul 1359 Mitropolia Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș. În timpul lui Vladislav I Vlaicu (1364-1377) au fost bătute primele monede ale Țării Românești, semn al dezvoltării economice și al consolidării autorității domnești.
Bine de știut!
Potrivit tradiției păstrate de cronicile muntene, Negru Vodă, numit și Radu Negru, ar fi trecut Carpații din Țara Făgărașului și s-ar fi stabilit la Câmpulung. De aici și-ar fi extins treptat autoritatea asupra formațiunilor politice existente la sud de Carpați, contribuind la întemeierea Țării Românești. Evenimentul este cunoscut sub numele de descălecatul lui Negru Vodă (cca. 1291). Problema este că izvoarele contemporane nu confirmă existența acestui personaj și nici desfășurarea evenimentelor în forma prezentată de cronicile redactate câteva secole mai târziu. Dincolo de legendă, povestea descălecatului reflectă însă o realitate istorică: existența unor legături strânse între românii de pe ambii versanți ai Carpaților și contribuția populației venite din Transilvania la procesul de formare a statului medieval Țara Românească.
Întemeierea Moldovei
La est de Carpați, formarea Moldovei s-a desfășurat în mai multe etape. Regatul Ungariei urmărea să organizeze o zonă de apărare împotriva atacurilor tătarilor. În acest scop, în jurul anului 1347, voievodul român Dragoș a trecut Carpații din Maramureș și a organizat o marcă de apărare dependentă de Regatul Ungariei. Tradiția istorică a păstrat acest eveniment sub numele de descălecatul lui Dragoș.
Independența Moldovei a fost obținută de Bogdan I, un voievod din Maramureș aflat în conflict cu regele Ungariei Ludovic I de Anjou (1342-1382). În jurul anului 1363, Bogdan a trecut Carpații (descălecatul lui Bogdan), i-a îndepărtat pe urmașii lui Dragoș (Sas și Balc) și a respins încercările regelui Ungariei de a-și restabili dominația asupra teritoriului est-carpatic. Moldova a devenit astfel un stat medieval independent.
Urmașii lui Bogdan I au continuat organizarea și extinderea statului. În timpul lui Roman I (1392-1394), teritoriul Moldovei se întindea până la Marea Neagră. Domnul se autointitula „mare singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod, stăpânind Țara Moldovei de la munte până la mare”, expresie care arată consolidarea și întinderea statului medieval moldovean.
Bine de știut!
În documentele medievale, domnii Țării Românești și ai Moldovei foloseau înaintea numelui formula „Io”, provenită din numele grecesc Ioannes (Ioan). Aceasta nu făcea parte din numele propriu al domnului, ci era o formulă de prestigiu și legitimare a puterii, preluată din tradiția politică bizantină și sud-est europeană. Folosirea ei sublinia caracterul sacru al autorității domnești și ideea că domnul conducea „din mila lui Dumnezeu”. Astfel, formule precum „Io Mircea mare voievod” sau „Io Ștefan voievod” exprimau statutul suveran al conducătorului și legitimarea divină a puterii sale.
Capitalele medievale: Târgoviște și Suceava
Dezvoltarea celor două state medievale a dus la apariția unor importante centre politice și economice. În Țara Românească, după ce primele reședințe domnești s-au aflat la Câmpulung și Curtea de Argeș, Târgoviște a devenit, în secolul al XV-lea, principala reședință a domnilor. Orașul s-a dezvoltat în jurul Curții Domnești și a devenit unul dintre cele mai importante centre politice și comerciale ale țării. În Moldova, primele reședințe domnești au fost la Baia și Siret, iar Suceava a devenit principala reședință domnească la sfârșitul secolului al XIV-lea, în timpul lui Petru I Mușat (1375-1391). Cetatea de Scaun a Sucevei, întărită ulterior de Ștefan cel Mare (1457-1504), a reprezentat unul dintre cele mai importante centre ale puterii politice și militare din Moldova medievală.
Idei-cheie
- În secolul al XIV-lea, prin unirea formațiunilor politice locale și lupta împotriva dominației Regatului Ungariei, s-au format statele medievale Țara Românească și Moldova.
- Basarab I este considerat întemeietorul Țării Românești, iar victoria sa împotriva regelui Ungariei în bătălia de la Posada (1330) a consfințit independența statului.
- Urmașii lui Basarab I au continuat consolidarea Țării Românești prin întemeierea Mitropoliei în 1359, dezvoltarea instituțiilor statului și baterea primelor monede.
- În Moldova, Dragoș a organizat la est de Carpați o formațiune politică dependentă de Regatul Ungariei, eveniment păstrat de tradiție sub numele de descălecatul lui Dragoș.
- Bogdan I a înlăturat dominația maghiară și a întemeiat Moldova independentă, iar urmașii săi au continuat organizarea și extinderea statului până la Marea Neagră.
- Târgoviște și Suceava au devenit importante centre politice, economice și militare și principale reședințe domnești ale Țării Românești, respectiv Moldovei, în Evul Mediu.
Lecția în forma audio
Aplică ce ai învățat!
Asociază personajele cu faptele istorice
Verificarea cunoștințelor
📚 Vizitează și:
Descarcă gratuit Caietul elevului pentru clasa a V-a — 53 de fișe de lucru.
