A trădat România Germania în 1944?

Obiceiul de a ne pune cenușă în cap pare a fi o constantă românească. Aceasta se manifestă cu deosebită acuitate în ceea ce privește istoria. Astfel, trecutul este adesea prezentat ca un lung șir de umilințe și trădări. Suntem incapabili, se pare, să găsim un minim echilibru în felul în care ne raportăm la propria istorie.

De pildă, actul de la 23 august 1944 suscită încă pasiuni. Pentru o persoană care chiar vrea să afle adevărul, lucrurile nu sunt nici absconse, nici deosebit de controversate. Părăsirea parteneriatului militar cu Germania nazistă a fost un act firesc și justificat de context. Cu toate acestea, persistă în spațiul public — și uneori chiar în discursul istoric — ideea că România ar fi „trădat” Germania.

Ce este suveranitatea? Lecție pentru așa-zișii suveraniști și nu numai

De câțiva ani, Europa, ca un simptom al unei evoluții politice mai largi, a ajuns să fie invadată de mișcări politice populiste, care își spun cu emfază suveraniste. Scena politică românească, puternic afectată de boala mimetismului, nu face notă discordantă din acest punct de vedere. Membrii unor partide politice precum AUR, POT sau SOS afirmă că sunt suveraniști, în sensul că sunt atașați valorilor inerente unui principiu extrem de important al dreptului internațional: suveranitatea națională.

Proiectul Manhattan: știință, război și nașterea erei nucleare

Proiectul Manhattan nu este doar o poveste despre știință și război, ci despre momentul în care omenirea a intrat într-o eră în care propria inteligență putea produce distrugere la scară aproape nelimitată. În spatele exploziei de la Hiroșima și Nagasaki stau ani de muncă febrilă, temeri geopolitice și decizii care continuă să fie judecate și astăzi.

error: Content is protected !!