Cuprins:
Notă: Imaginea a fost generată cu ajutorul inteligenței artificiale și are un caracter ilustrativ. Reprezentarea nu este 100% fidelă din punct de vedere istoric.
România și neutralitatea în 1914
România era aliată cu Puterile Centrale încă din 1883, iar această alianță fusese reînnoită până în 1913. La izbucnirea Primului Război Mondial, în 1914, România a ales însă neutralitatea, la fel ca Italia. Decizia era legată de situația politică și de interesele naționale ale României, într-un moment în care cele două mari tabere se aflau în confruntare, iar evoluția războiului era încă incertă. Neutralitatea avea să dureze doi ani, timp în care România a urmărit cu atenție desfășurarea conflictului și evoluția raporturilor dintre cele două alianțe.
În această perioadă, problema teritoriilor locuite de români aflate sub stăpânire austro-ungară a căpătat o importanță tot mai mare. Transilvania, Banatul și Bucovina reprezentau principalele teritorii asupra cărora se îndreptau aspirațiile naționale românești. Pe măsură ce războiul evolua, orientarea României avea să fie influențată atât de aceste obiective, cât și de perspectiva rezultatului final al conflictului.
Intrarea României în război
După doi ani de neutralitate, România a decis să intre în război de partea Antantei. La 4/17 august 1916, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu, cu acordul regelui Ferdinand I, a semnat tratatul prin care România se angaja să participe la război împotriva Austro-Ungariei. Antanta garanta României, în cazul victoriei, dobândirea teritoriilor locuite de români aflate sub stăpânire austro-ungară, iar obiectivul eliberării românilor din Transilvania, Banat și Bucovina a avut un rol important în decizia de intrare în conflict. Manualul subliniază însă și un alt considerent: România a ales Antanta deoarece aceasta părea să aibă cele mai mari șanse de a câștiga războiul.
La 14/27 august 1916, România a declarat război Austro-Ungariei, iar armata română a trecut Carpații și a intrat în Transilvania, unde a obținut câteva succese locale. Situația s-a schimbat însă rapid. Dinspre sud, prin Bulgaria, au atacat trupe bulgaro-turco-germane, iar armata română a suferit o înfrângere grea la Turtucaia. A urmat retragerea din Transilvania spre vechea frontieră.
Campania din 1916
După înfrângerea de la Turtucaia, situația armatei române s-a înrăutățit rapid. Trupele Puterilor Centrale au continuat ofensiva, iar în noiembrie 1916 au depășit rezistența românească din Defileul Jiului, pătrunzând tot mai adânc pe teritoriul țării. În scurt timp, aproximativ două treimi din teritoriul României au ajuns sub ocupația Puterilor Centrale. Frontul s-a stabilizat în cele din urmă pe linia dintre Carpații de Curbură și Dunăre, la porțile Moldovei.
În aceste condiții, autoritățile române și armata s-au retras în Moldova, unde au continuat organizarea rezistenței. Situația dificilă din 1916 nu a însemnat însă sfârșitul participării României la război. În anul următor, armata română avea să fie reorganizată și pregătită pentru noi lupte, într-un moment în care Moldova devenise principalul spațiu al rezistenței românești.
România și rezistența din 1917
În anul 1917, armata română a fost reorganizată și instruită cu sprijinul misiunii militare franceze, comandată de generalul Henri Mathias Berthelot. Refăcută după pierderile suferite în campania din 1916, armata română a reușit să oprească ofensiva Puterilor Centrale și să obțină importante victorii în luptele desfășurate în Moldova.
În anul 1917, armata română s-a remarcat în bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, considerate printre cele mai importante succese militare ale Antantei din acel an. Rezistența românească a împiedicat înaintarea trupelor Puterilor Centrale și a menținut frontul din Moldova. Situația avea însă să se schimbe după Revoluția Bolșevică din Rusia (25 octombrie/7 noiembrie 1917), care a dus la ieșirea Rusiei din război și a lăsat România izolată pe frontul de est.
Bine de știut!
Mausoleul de la Mărășești este unul dintre cele mai importante monumente dedicate eroilor români din Primul Război Mondial. Ridicat în memoria militarilor căzuți în bătălia de la Mărășești din 1917, mausoleul adăpostește osemintele a peste 5.000 de soldați și ofițeri români. Monumentul, inaugurat în 1938, domină locul în care armata română a rezistat înaintării Puterilor Centrale în anul 1917 și păstrează memoria uneia dintre cele mai importante confruntări de pe frontul românesc.
Mausoleul de la Mărășești. Sursa fotografiei: Arhiva personală a autorului.
România în anul 1918
Ieșirea Rusiei din război a schimbat radical situația României. Rămasă izolată pe frontul de est și cu efective militare reduse, țara a fost nevoită să încheie cu Puterile Centrale Pacea de la București, semnată la 24 aprilie/7 mai 1918. Tratatul a impus României condiții grele, însă nu a rămas în vigoare, deoarece situația militară s-a schimbat în favoarea Antantei în ultimele luni ale războiului.
La 28 octombrie/10 noiembrie 1918, România a reintrat în război de partea Antantei, cu puțin timp înainte de încheierea conflictului. La 29 octombrie/11 noiembrie 1918, armistițiul de la Compiègne a pus capăt războiului, iar Pacea de la București nu a mai fost aplicată. În același timp, prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și a Imperiului Rus, precum și afirmarea principiului autodeterminării naționale, au creat condiții favorabile pentru întregirea României și constituirea României Mari.
Bine de știut!
În anii 1916 și 1917, în condițiile războiului și ale ocupării unei mari părți a teritoriului României de către Puterile Centrale, tezaurul României a fost trimis la Moscova, pentru a fi pus la adăpost. Printre valorile transportate se afla și rezerva de aur a Băncii Naționale a României. În ianuarie 1918, pe fondul ruperii relațiilor diplomatice dintre noua putere bolșevică și Regatul României, autoritățile bolșevice au confiscat tezaurul românesc. Cea mai mare parte a valorilor nu a fost restituită nici până astăzi.
Idei-cheie
- România a fost aliată cu Puterile Centrale din 1883, dar în 1914 a ales neutralitatea la izbucnirea Primului Război Mondial.
- La 14/27 august 1916, România a declarat război Austro-Ungariei și a intrat în conflict de partea Antantei, urmărind eliberarea teritoriilor românești aflate sub stăpânire austro-ungară.
- Campania din 1916 s-a încheiat cu retragerea armatei române și ocuparea a aproximativ două treimi din teritoriul țării de către Puterile Centrale.
- În 1917, armata română reorganizată cu sprijinul misiunii militare franceze a obținut victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz.
- Ieșirea Rusiei din război a izolat România, care a fost obligată să accepte Pacea de la București din 24 aprilie/7 mai 1918.
- România a reintrat în război la 28 octombrie/10 noiembrie 1918, iar înfrângerea Puterilor Centrale și prăbușirea imperiilor vecine au creat condițiile pentru constituirea României Mari.
Document
Declaraţia de război adresată Austro-Ungariei de către România la 14/27 august 1916
Istorie – Manual pentru clasa a VII-a – Editura Aramis
Aplică ce ai învățat!
Verificarea cunoștințelor
📚 Vizitează și:
Descarcă gratuit Caietul elevului pentru clasa a VII-a — 29 de fișe de lucru.
