Foto: Panteon (Roma, Italia). Sursa fotografiei: Arhiva personală a autorului.
Cuprins:
Zeii romanilor
Religia romanilor era politeistă, deoarece romanii credeau în existența mai multor zei și zeițe care ocroteau oamenii, familia, orașul și statul. La început, religia romană era strâns legată de forțele naturii, de agricultură și de cultul strămoșilor. Odată cu extinderea statului, panteonul roman s-a îmbogățit, iar numeroase divinități grecești au ajuns să fie identificate cu cele romane. Astfel, Jupiter, stăpânul cerului și al zeilor, a fost asociat cu Zeus, Juno (zeița căsătoriei și a familiei) cu Hera, Minerva (zeița înțelepciunii și a meșteșugurilor) cu Atena, Marte (zeul războiului) cu Ares, Venus (zeița iubirii și a frumuseții) cu Afrodita, Mercur (mesagerul zeilor și protectorul comerțului) cu Hermes, Neptun (zeul mărilor și oceanelor) cu Poseidon, iar Diana (zeița vânătorii și a Lunii) cu Artemis. Religia avea și un important rol politic, deoarece împărații și magistrații organizau ceremonii și sacrificii pentru a cere ocrotirea zeilor și pentru a întări autoritatea statului.
Curiozitate
În anul 249 î.H., înaintea Bătăliei de la Drepana (Primul Război Punic – 264-241 î.H.), consulul Publius Claudius Pulcher a cerut consultarea puilor sacri, folosiți de romani pentru a afla voința zeilor. Deoarece păsările au refuzat să mănânce, consulul a rostit celebra replică „Bibant, quoniam esse nolunt!” („Dacă nu vor să mănânce, atunci să bea!”) și a poruncit să fie aruncate în mare. Flota romană a fost înfrântă de cartaginezi, iar mulți romani au văzut în această înfrângere o pedeapsă a zeilor pentru nesocotirea ritualurilor religioase.
Panteonul (Templul tuturor zeilor – lb. greacă) din Roma, reconstruit în timpul împăratului Hadrian (117–138 d.H.), între anii 118–125 d.H., pe locul unui templu ridicat de Marcus Vipsanius Agrippa în epoca împăratului Augustus, era dedicat tuturor zeilor. Sursa fotografiilor: Arhiva personală a autorului.
Religia romană nu era dedicată doar zeilor care stăpâneau natura, ci și unor divinități care întruchipau valori și principii importante pentru societate. Romanii o cinsteau pe Victoria, simbol al biruinței în război, pe Fortuna, protectoarea destinului și a norocului, pe Pax, personificarea păcii, pe Concordia, zeița armoniei dintre cetățeni, pe Fides, întruchiparea credinței și a loialității, precum și pe Libertas, simbol al libertății. Aceste divinități aveau altare și temple proprii, iar cultul lor amintea cetățenilor de virtuțile considerate esențiale pentru puterea și stabilitatea statului roman.
Curiozitate
În timpul împăratului Augustus (27 î.H.–14 d.H.), a apărut cultul imperial, prin care împăratul și membrii familiei sale erau cinstiți alături de zei. După moarte, împărații care erau declarați de Senat drept divinizați (divus) primeau temple, altare și preoți. În provincii, cultul imperial a contribuit la întărirea loialității față de împărat și la consolidarea unității Imperiului Roman. Refuzul de a participa la acest cult a fost unul dintre motivele pentru care creștinii au intrat în conflict cu autoritățile romane.
Templul lui Hercule Victor, construit în secolul al II-lea î.H. în Forum Boarium, cea mai veche piață de vite a Romei, este cel mai timpuriu templu circular din marmură păstrat până astăzi. Era dedicat lui Hercule, erou mitologic zeificat, protector al comercianților. Sursa fotografiei: Arhiva personală a autorului.
Cultele orientale
Extinderea imperiului i-a adus pe romani în contact cu numeroase credințe și practici religioase din provinciile cucerite. În imperiu s-au răspândit mai multe culte orientale, care promiteau credincioșilor mântuirea și viața de după moarte. Printre cele mai cunoscute s-a aflat cultul zeiței Isis, originară din Egipt, venerată ca protectoare a familiei și a navigatorilor. Un alt cult foarte răspândit a fost mithraismul, dedicat zeului Mithra, de origine iraniană, practicat mai ales de soldați în sanctuare subterane. În secolul al III-lea d.H. s-a răspândit și maniheismul, religie întemeiată de profetul persan Mani, potrivit căreia lumea era dominată de lupta dintre bine și rău. Autoritățile romane au privit cu neîncredere aceste culte, iar unele dintre ele au fost interzise deoarece erau considerate o amenințare pentru ordinea și unitatea imperiului.
Mithra sacrificând taurul, scenă specifică mithraismului, cult oriental răspândit în Imperiul Roman, mai ales în rândul soldaților. Sursa fotografiei: Arhiva personală a autorului.
Bine de știut!
Înainte de a declanșa marea persecuție împotriva creștinilor, împăratul Dioclețian a ordonat, în anul 302 d.H., persecutarea maniheilor. Considerată o religie de origine persană, maniheismul era privit ca o amenințare la adresa siguranței și unității Imperiului Roman. Printr-un edict imperial, scrierile maniheilor au fost arse, iar conducătorii cultului și credincioșii care refuzau să renunțe la religia lor au fost pedepsiți.
Templele
Templele reprezentau centrul vieții religioase a romanilor. Ele erau ridicate în cinstea unei divinități și adăposteau statuia zeului sau a zeiței căreia îi erau dedicate. Spre deosebire de bisericile de astăzi, în templele romane nu se adunau mulțimi de credincioși. Ceremoniile religioase și sacrificiile se desfășurau, de regulă, pe altarul aflat în fața templului, unde preoții ofereau animale, vin sau tămâie în semn de respect față de zei. Construite din piatră și marmură, templele erau împodobite cu coloane și sculpturi și ocupau locuri importante în orașele romane. Cel mai renumit este Panteonul din Roma, dedicat tuturor zeilor, unul dintre cele mai bine păstrate monumente ale Antichității și o dovadă a nivelului ridicat atins de arhitectura romană.
Oculus (din limba latină, „ochi”) este deschiderea circulară din centrul cupolei Panteonului. Cu un diametru de aproximativ 8,9 m, acesta reprezintă singura sursă de lumină naturală din interiorul templului și contribuie la reducerea greutății uriașei cupole. Prin oculus pătrund lumina, aerul și chiar ploaia, iar apa este evacuată printr-un sistem de scurgere amenajat în pardoseală. Sursa fotografiilor: Arhiva personală a autorului.
Idei-cheie
- Religia romanilor era politeistă, iar romanii credeau că zeii protejau oamenii, familia și statul.
- Panteonul roman a preluat numeroase divinități grecești, cărora romanii le-au dat nume latine.
- Romanii venerau și divinități care simbolizau valori precum Victoria, Pax, Fides sau Libertas.
- În Imperiul Roman s-au răspândit și culte orientale, precum cultul lui Isis, mithraismul și maniheismul.
- Templele erau centre ale vieții religioase, iar ceremoniile și sacrificiile aveau loc, de regulă, pe altarul din fața acestora.
Lecția în forma audio
Aplică ce ai învățat!
Zeii romanilor – Asociază perechile
Verificarea cunoștințelor
📚 Vizitează și:
Descarcă gratuit Caietul elevului pentru clasa a V-a — 53 de fișe de lucru.
