Gheorghe-Florin Ghețău

Manifestul unui profesor oarecare

de

Pe 9 iunie 2023 am fost unul dintre miile de cadre didactice care au mărșăluit în București, de la Palatul Victoria până la Palatul Cotroceni. Un chip între chipuri, un gând între gânduri, o șoaptă între șoapte, profesor între profesori — a fost minunat cum am despicat împreună arșița indiferenței lor. A fost unul dintre cele mai înălțătoare momente ale carierei mele de profesor: să fiu alături de colegii mei, de intelectualii acestei țări, într-o întreprindere care urmărea un singur scop — recâștigarea demnității pentru o profesie supusă unui lung șir de umilințe, de către cleptocrații care-și spun cu emfază „clasă politică”, de circa 36 de ani, deja.

Hannibal Barca – strategul care a zguduit Roma

de

Hannibal Barca rămâne una dintre cele mai fascinante figuri ale istoriei militare antice. Născut în jurul anului 247 î.H. în Cartagina, el a fost fiul generalului Hamilcar Barca, de la care a moștenit nu doar ambiția, ci și ostilitatea profundă față de Roma. Numele său este strâns legat de cel de-al Doilea Război Punic (218–201 î.H.), un conflict decisiv pentru supremația în bazinul mediteranean.

Bătălia de la Mărășești

de

Bătălia de la Mărășești s-a desfășurat între 24 iulie/6 august 1917 și 21 august/3 septembrie 1917, pe direcția strategică Focșani–Mărășești–valea Siretului, reprezentând punctul culminant al campaniei din vara anului 1917 pe frontul românesc. Ea a fost declanșată de ofensiva Puterilor Centrale, care urmărea străpungerea frontului româno-rus, ocuparea Moldovei și scoaterea României din război. În pofida presiunii exercitate de Armata a 9-a germană, adversarul direct principal al românilor și rușilor, apărarea organizată de trupele româno-ruse a reușit să oprească ofensiva și să stabilizeze frontul.

A trădat România Germania în 1944?

de

Obiceiul de a ne pune cenușă în cap pare a fi o constantă românească. Aceasta se manifestă cu deosebită acuitate în ceea ce privește istoria. Astfel, trecutul este adesea prezentat ca un lung șir de umilințe și trădări. Suntem incapabili, se pare, să găsim un minim echilibru în felul în care ne raportăm la propria istorie.

De pildă, actul de la 23 august 1944 suscită încă pasiuni. Pentru o persoană care chiar vrea să afle adevărul, lucrurile nu sunt nici absconse, nici deosebit de controversate. Părăsirea parteneriatului militar cu Germania nazistă a fost un act firesc și justificat de context. Cu toate acestea, persistă în spațiul public — și uneori chiar în discursul istoric — ideea că România ar fi „trădat” Germania.

Jiří z Poděbrady – Precursorul Uniunii Europene: Viziunea unui rege husit din secolul al XV-lea

de

Într-o Europă sfâșiată de războaie religioase, conflicte dinastice și amenințarea otomană, un rege boem de origine nobiliară, fără legături de sânge cu marile dinastii, a propus, în 1464, un proiect radical de unitate creștină. Jiří z Poděbrady (cunoscut și ca George de Poděbrady sau Georg von Podiebrad), rege al Boemiei între 1458 și 1471, este recunoscut astăzi de istorici ca unul dintre primii vizionari ai unei Europe unite prin instituții comune, un precursor îndepărtat al ideii de integrare europeană. Propunerea sa, cunoscută sub numele de Tractatus pacis toti Christianitati fiendae (Tratat pentru stabilirea păcii în întreaga creștinătate), nu a fost doar o inițiativă diplomatică, ci o viziune structurală de confederație europeană bazată pe egalitate, arbitraj pașnic și acțiune colectivă împotriva amenințărilor externe.

Ce este suveranitatea? Lecție pentru așa-zișii suveraniști și nu numai

de

De câțiva ani, Europa, ca un simptom al unei evoluții politice mai largi, a ajuns să fie invadată de mișcări politice populiste, care își spun cu emfază suveraniste. Scena politică românească, puternic afectată de boala mimetismului, nu face notă discordantă din acest punct de vedere. Membrii unor partide politice precum AUR, POT sau SOS afirmă că sunt suveraniști, în sensul că sunt atașați valorilor inerente unui principiu extrem de important al dreptului internațional: suveranitatea națională.

Proiectul Manhattan: știință, război și nașterea erei nucleare

de

Proiectul Manhattan nu este doar o poveste despre știință și război, ci despre momentul în care omenirea a intrat într-o eră în care propria inteligență putea produce distrugere la scară aproape nelimitată. În spatele exploziei de la Hiroșima și Nagasaki stau ani de muncă febrilă, temeri geopolitice și decizii care continuă să fie judecate și astăzi.

error: Content is protected !!